Program Luni - Vineri 09:00 - 17:00 // Sâmbătă 09:00 - 13:00

Telefon 022-46-37-28

Importanţa sănătăţii adolescenţilor pentru sănătatea publică. Adolescenţii şi tinerii cu nevoi speciale şi în stare de vulnerabilitate.

Adolescenţa este perioada în care personalitatea umană se maturizează, îşi descoperă identitatea, îşi planifică viitorul, îşi clarifică concepţia despre lume, îşi formează propriul sistem de valori…

Acest şir poate fi continuat, deoarece modificările produse în adolescenţă cuprind toate aspectele existenţei umane.

Adolescenţa este perioada care generează stări contradictorii şi adulţilor care au în preajma lor adolescenţi: admiraţie, dar şi critică, uşurare, dar şi îngrijorare, compasiune, dar şi neînţelegere, oferirea libertărţii, dar şi control strict etc.

La începutul anului 2012, conform Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, în ţară au fost înregistraţi 464 263 adolescenţi, ceea ce constituie aproximativ a opta parte din populaţia republicii. 464 263 adolescenţi zilnic se confruntă cu diverse situaţii legate de dezvoltarea şi maturizarea lor, zilnic îşi adresează o multitudine de întrebări, răspunsul la care au nevoie să-l obţină. Cine ar fi cei ce pot oferi răspunsuri? Mass-media, semenii, părinţii, şcoala? Sau poate specialiştii? Cum pot ajunge adolescenţii la specialişti? Cine îi poate îndruma?

1.1. Problemele prioritare de sănătate şi dezvoltare ale tinerilor
Analiza situaţiei în sănătatea şi dezvoltarea tinerilor relevă un şir de probleme de sănătate şi dezvoltare ale tinerilor în Republica Moldova. Apreciind fezabilitatea şi relevanţa implicării serviciilor de sănătate în soluţionarea acestor probleme, s-a stabilit că serviciile de sănătate prietenoase tinerilor ar putea contribui semnificativ la rezolvarea următoarelor probleme prioritare de sănătate şi dezvoltare ale tinerilor:
1. ITS/HIV/SIDA
2. Sarcina nedorită
3. Probleme de sănătate mentală ca rezultat al abuzului de substanţe (alcoolism, narcomanie)
4. Tulburări psiho-emoţionale şi de personalitate
5. Probleme de sănătate ca urmare a violenţei
6. Dereglări de nutriţie, în special malnutriţia (I, Fe)
7. Tulburări de dezvoltare în perioada pubertăţii.

În ultimele decenii creşte tot mai mult necesitatea de a crea servicii de sănătate care ar corespunde necesităţilor tinerilor. Astfel, specialiştii din domeniul serviciilor de sănătate publică şi asistenţei sociale au conştientizat importanţa creării unor servicii specializate destinate adolescenţilor şi tinerilor.
Există o multitudine de moduri de a sprijini tinerii, de la încercările medicilor-specialişti de a ajunge în mediul tinerilor până la crearea unor clinici specializate pentru tineri în care sunt oferite servicii medicale şi sociale. În Republica Moldova astfel de clinici au apărut în 2001. În perioada 2002-2008, a fost dezvoltată reţeaua serviciilor de sănătate prietenoase, care include în prezent 12 centre prietenoase tinerilor. Acestea oferă acces la informaţii şi servicii de sănătate prietenoase pentru aproximativ 70 mii de tineri anual.
Grija faţă de sănătatea şi necesităţile generaţiei în creştere trebuie să fie una din priorităţile fiecărei ţări. Doar astfel un stat îşi poate asigura progresul şi stabilitatea economică, socială şi politică.

1.2. De ce sunt necesare SSPT?
Spre deosebire de copii şi bătrâni care se îmbolnăvesc mult mai frecvent, tinerii se confruntă cu multe probleme determinate de procesul de maturizare. Comportamentul adoptat de majoritatea tinerilor (tendinţa de a risca, experimentarea cu drogurile, inclusiv alcoolul, debutul timpuriu al relaţiilor sexuale) poate avea un impact negativ asupra sănătăţii şi vieţii tinerilor, precum şi asupra viitorilor copii ai acestora.
Tinerii sunt deseori consideraţi grupul de vârstă cel mai sănătos, însă cercetările recente au identificat o generaţie a cărei sănătate este în pericol. În timp ce tinerii au cel mai scăzut nivel al mortalităţii, 70 la sută dintre decesele premature la adulţi, conform estimărilor OMS, sunt cauzate de deprinderile nocive iniţiate în timpul adolescenţei. Statisticile internaţionale constată că principalele pericole pentru sănătatea tinerilor sunt nivelul scăzut al sănătăţii sexuale şi al reproducerii (rate înalte ale maladiilor cu transmitere sexuală şi sarcinilor nedorite), creşterea consumului de substanţe nocive, în special al alcoolului, consumul de droguri (de obicei, prin injectare), fumatul, sporirea dramatică a numărului persoanelor afectate de HIV/SIDA şi nivelul redus al sănătăţii mentale (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2002). De regulă, tinerii nu sunt obişnuiţi să acorde importanţă investigaţiilor şi tratamentelor necesare, deseori subestimând gravitatea stării lor.

1.3. Ce reprezintă SSPT?
Serviciile de Sănătate Prietenoase Tinerilor (SSPT) sunt servicii care corespund necesităţilor tinerilor de a beneficia de informaţii corecte şi actuale şi care oferă un spectru complet de servicii accesibile şi îngrijire calitativă şi adecvată tinerilor. Aceste servicii includ un mediu care garantează tinerilor intimitate şi confidenţialitate, servicii oferite de profesionişti lipsiţi de prejudecăţi, bine instruiţi în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor, abordării prietenoase tinerilor, astfel încât tinerii să poată face alegeri libere şi informate despre sănătatea şi sexualitatea lor. Pentru a crea servicii accesibile tinerilor, este necesară stabilirea unui orar de lucru convenabil.

SSPT includ şapte componente de bază:

  • Sănătatea generală (boli endemice, traume, tuberculoza, hepatita)
  • Sănătatea sexuală şi reproductivă (ITS, contraceptivele, sarcina, avortul)
  • Consilierea şi Testarea Voluntară şi Confidenţială (CTVC) pentru HIV/SIDA şi ITS
  • Managementul violenţei, inclusiv a celei sexuale
  • Servicii de sănătate mentală
  • Abuzul de substanţe (alcool, tutun, substanţe ilegale şi consumul drogurilor injectabile)
  • Informare şi consiliere privind mai multe probleme (sănătatea sexuală şi reproducerea, alimentaţia, igiena, abuzul de substanţe).

Caracteristicile-cheie ale SSPT sunt:

  • Participarea deplină a tinerilor
  • Corelarea cu educaţia de la egal la egal şi educaţia pentru formarea deprinderilor de viaţă în prevenirea HIV/SIDA
  • Integrarea cu alte servicii şi sectoare
  • Furnizori de servicii instruiţi în domeniul abordării prietenoase tinerilor, consilierii în comunicare
  • Intimitate
  • Confidenţialitate
  • Îngrijire calitativă.

Prin ce se deosebesc SSPT de alte servicii medicale?
Spre deosebire de alte servicii medicale, SSPT:

  1. oferă un spectru mai larg de servicii, astfel încât beneficiarul are acces la servicii integrate (nu doar medicale, dar şi psihologice, sociale etc.)
  2. în cadrul SSPT se respectă principiile SSPT.
Servicii medicale obişnuite Serviciile de Sănătate Prietenoase Tinerilor
Sunt oferite persoanelor bolnave Sunt oferite nu doar persoanelor bolnave, dar şi sănătoase
Tratament Abordarea problemei, profilaxie şi tratament
Criteriul calităţii – aprecierea în baza
ajutorului oferit
Criteriul calităţii – vizita repetată
Ajutor specializat de spectru îngust Ajutor integral, complex (medical, psihologic, social, juridic)
Probleme tradiţionale „Probleme netradiţionale”
Modelul directiv – decizia aparţine
medicului
Modelul cooperării – decizia este luată cu
participarea beneficiarului

1.4. Care sunt principiile de bază ale SSPT?

Serviciile de Sănătate Prietenoase Tinerilor se bazează pe principiile Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului (CDC), conform cărora tinerii au dreptul la un mediu sănătos şi sigur (art.3, 24-27, partea I), iar acesta va asigura supravieţuirea şi dezvoltarea lor (art.6, partea I).

Tinerii au dreptul la:

  • un spectru complet de servicii accesibile (art.3, partea I)
  • intimitate (art.16, partea I)
  • confidenţialitate (art.16, partea I)
  • tratare cu demnitate şi respect (art.16, partea I)
  • tratament acordat de către profesionişti instruiţi şi specialişti în domeniu (art.3, partea I)
  • continuitatea îngrijirii (art.24, partea I)
  • nediscriminare (art.2, partea I).

Accesibilitatea serviciilor vizează mai multe aspecte:

  • preţul serviciilor trebuie să fie accesibil pentru adolescenţi şi tineri, ceea ce ar putea presupune servicii gratuite şi investigaţii la un preţ redus
  • serviciile trebuie să fie prestate în orele accesibile pentru adolescenţi şi tineri, astfel încât să nu dăuneze activităţii lor de bază (să aibă acces la SSPT după lecţii)
  • instituţia ce prestează SSPT să fie uşor de găsit.

Confidenţialitatea şi intimitatea

Deseori, noţiunile de intimitate, confidenţialitate şi anonimat sunt utilizate ca sinonime. Merită, totuşi, de clarificat esenţa lor.

  • Confidenţialitatea (din fr. – care se comunică în taină; secret) presupune păstrarea în secret şi nedivulgarea informaţiei despre beneficiar. Astfel, nici părinţii, nici profesorii, nici prietenii adolescentului nu pot afla despre vizita adolescentului sau despre conţinutul discuţiei cu acesta (dacă el a venit însoţit de o altă persoană) fără permisiunea lui.
  • Intimitatea (din fr. – cadru, cerc restrâns) presupune oferirea de servicii adolescentului / tânărului „fără martori”, adică fără acordul acestuia nimeni nu poate asista la discuţie, investigaţie etc.
  • Anonimatul (din gr. an fără + onoma nume) presupune oferirea adolescentulu – tânărului a posibilităţii de a nu-şi comunica numele şi alte date personale, de a-şi alege un pseudonim.

Necesitatea tratării cu demnitate şi respect este determinată atât de particularităţile vârstei, cât şi de esenţa SSPT – ele contribuie nu doar la tratarea bolii, dar şi la dezvoltarea personală, formarea deprinderilor de viaţă.

Continuitatea îngrijirii devine posibilă, pe de o parte, atunci când adolescentul(a) / tânărul(a) are certitudinea că poate reveni de câte ori are nevoie pentru a-şi rezolva o problema (fie o problemă de sănătate, fie dificultăţile din relaţia de cuplu sau cu părinţii). Pe de altă parte, el/ea se poate adresa o perioadă îndelungată de timp şi în diverse situaţii (de exemplu, fiind puber(ă), vine după informaţii despre particularităţile dezvoltării fiziologice la pubertate, apoi, atunci când formează un cuplu, vine după contraceptive, iar atunci când împreună cu partenera/partenerul decid să devină părinţi, vine după informaţii despre particularităţile decurgerii sarcinii etc. şi se pune la evidenţă, iar când se naşte copilul, solicită informaţii despre cum să-l crească sănătos şi să-l educe corect, iar când sunt bunei – cum să comunice cu nepoţii pentru a diminua decalajul dintre generaţii). Deci, este necesar ca instituţia să dispună de capacitatea de a asigura acest spectru larg de servicii.

Nediscriminarea este una din condiţiile de bază ale oricărei relaţii interpersonale, ea fiind şi mai valoroasă atunci când stabilim relaţii şi oferim ajutor adolescenţilor / tinerilor care se confruntă cu probleme. Acceptarea şi lipsa de prejudecăţi sunt condiţia succesului în activităţile cu tinerii.

Tinerii au dreptul la participare, informare şi exprimare (Convenţia cu privire la Drepturile Copilului):

  • informaţii – să caute, să primească şi să facă schimb de informaţii (art.13 şi 17, partea I)
  • să exprime opinii cu privire la serviciile de care au beneficiat şi să înainteze plângeri cu privire la serviciile nesatisfăcătoare (art.12, partea I)
  • să facă alegeri libere şi informate în probleme legate de sănătatea şi sexualitatea lor (art.12, partea I)
  • libertatea de asociere (art.5, partea I)
  • participarea şi implicarea în deciziile care le afectează viaţa (art.29, partea I).

Implicarea activă a adolescenţilor / tinerilor contribuie la dezvoltarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate şi sănătatea celor apropiaţi. Deoarece informaţiile fragmentare şi inexacte lasă loc interpretărilor şi speculaţiilor, este necesar de a oferi informaţii corecte şi complete pentru ca adolescenţii / tinerii să poată adopta atitudini adecvate şi să ia decizii potrivite.

1.5. Particularităţile abordării tinerilor vulnerabili

Unii adolescenţi sunt supuşi riscurilor majore (utilizatori de droguri care folosesc echipament nesterilizat, adolescenţi care practică sexul comercial sau tranzacţional (inclusiv cei traficaţi) şi partenerii lor, bărbaţii care practică sex neprotejat cu bărbaţi) sau sunt deosebit de vulnerabili, fiind greu de contactat, deşi au necesităţi sporite de asistenţă. Categoria tinerilor care au nevoie de protecţie specială în Republica Moldova include de asemenea: adolescenţii neîncadraţi în procesul de învăţământ, cei încadraţi în munci prost plătite, cei cu dizabilităţi (în ţară sunt înregistrate peste 16300 de persoane cu dizabilităţi cu vârste între 16 şi 30 de ani), adolescenţii din instituţii rezidenţiale, adolescenţii care locuiesc în stradă sau în închisori, tinerii cu un singur părinte sau care locuiesc cu alte rude, tinerii care au devenit victime ale diferitelor forme de violenţă, tinerii care aparţin unor minorităţi (romi).

Factorii determinanţi ai vulnerabilităţii

VULNERABILITATEA ŞI RISCUL PRINTRE TINERI

Există o serie de factori determinanţi ai vulnerabilităţii tinerilor, în special faţă de HIV.

  • Apartenenţa la grup şi subcultură
    – presiunea din partea grupului de semeni de a se angaja în relaţii sexuale precoce, sex neprotejat, consum de droguri intravenos etc.
    – grupuri minoritare (copiii străzii, în penitenciare etc.).
  • Calitatea şi accesul la informaţie, servicii şi programe
    – accesibilitatea, acceptarea, adecvarea şi comoditatea serviciilor
    – stigmatizarea şi discriminarea de care suferă adolescenţii cei mai vulnerabili limitează accesul acestora la servicii.
  • Multitudinea de factori sociali şi de mediu
    – accesibilitatea / disponibilitatea drogurilor intravenoase (heroina)
    – nivelul redus de educaţie
    – inechitatea gender în procesul educaţiei, distribuirea venitului, oportunităţile de angajare
    – sărăcia (şomajul, migraţia forţei de muncă)
    – abuzul sexual şi traficarea adolescentelor pentru exploatare sexuală
    – presiunile sociale şi economice – sex comercial pentru studii, angajare etc.
    – excluderea socială / marginalizarea utilizatorilor de droguri, bărbaţii care fac sex cu bărbaţi, femeile ce prestează sex comercial, adolescenţii instituţionalizaţi, copiii care nu frecventează şcoală.

Intervenţiile pentru reducerea vulnerabilităţii şi a riscurilor deja existente diferă. Dacă pentru reducerea vulnerabilităţii, intervenţiile sunt orientate spre extinderea mediului sigur şi suportiv al acestor tineri, atunci în cazul riscurilor deja existente, intervenţiile sunt orientate spre reducerea riscului la nivel individual.